Ceramica de CorundBine ati venit!

"Corund- Mica istorie si cultura"

Corund este un centru de ceramica populara, care este situata în partea de vest a judetului Harghita, la o altitudine de 597 m, pe valea Corundului, pe DN13A, Balauseri - Corund - Miercurea Ciuc, la 18 km. distanta de statiunea balneoclimaterica Sovata si 29 km. de orasul Odorheiu Secuiesc.

Sapaturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale existentei omului aici înca din cele mai vechi timpuri, astfel pe o colina a dealului "Firtus" s-au descoperit verigi de aur preistorice, iar din alt loc provin un tezaur monetar si trei monede de argint de la Augustus, Nero si Sabina. În anul 1983, în punctul cel mai înalt al "Râtului Codaci-Kadácsmezo" s-a descoperit un turn roman iar în locul numit "Partea lui Potos" s-au gasit doua tipare pentru confectionarea unor piese ornamentale de factura avara timpurie, datate în secolul al VII-lea. De la "Cetatea lui Tartód", datata în epoca medievala provin mai multe monede de aur bizantine. Pe teritoriul satului s-au mai descoperit doua celturi de bronz de tip transilvanean, o unealta cu toc si o secera de bronz cu cârlig apartinând perioadei târzii a epocii bronzului. Fragmente ceramice din epoca arpadiana s-au descoperit într-o mica asezare localizata pe "Râtul Cadaciului - Kadács-mezeje". Satul Corund, începând cu anul 1876 a apartinut de Comitatul Odorhei, apartenenta care a încetat în anul 1920 odata cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii sai, iar în perioada interbelica localitatea a facut parte din zona teritoriala a judetului Odorhei.

 

Traditii

Traditia olaritului a fost perpetuata din generatie în generatie si reprezinta activitatea principala pentru localnicii din Corund. Localnicii calatoresc de obicei prin tara pentru a-si vinde produsele. Se spune ca oriunde este un târg sau o expozitie de artizanat, un mestesugar din Corund este întodeauna prezent - Valea Prahovei, Brasov, litoralul sunt locuri unde olarii din Corund sunt usor de gasit.

Lista traditii:

1.Târgul de ceramica de la Arcio

Intre podul de pe pârâul Corundului si Cabana Árcsó se tine, începând cu 1978 una din cele mai importante târguri de ceramica populara din tara, "Târgul de ceramica de la Arcio". Târgul, care are loc în primul sfârsit de saptamâna din luna august este ocazia cu care mesterii olari din Corund si de pe tot cuprinsul tarii îsi prezinta produsele. Târgul - care în acelasi timp este si un festival al artei populare - beneficiaza de un juriu atent format din specialisti recunoscuti din domeniu, este o ocazie unica de achizitionare a produselor de arta populara autentice, de o rara frumusete.

 

2.Prelucarea iascai

Prelucarea iascai (o ciuperca arboricola) este un specific local. Obiecte variate de artizanat ca posete, palarii si obiecte ornamentale pot fi obtinute prin prelucrarea iascai. În România mai sunt putini mestesugari care produc obiecte artizanale din iasca.

 

3.Olaritul

Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica înca din vremuri stravechi, marturie stând frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca în care pe teritoriul României s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila. Olaritul este o munca obositoare, necesitând forta, îndemânare si cunostinte deosebite. Orice greseala poate avea drept consecinta distrugerea vasului; de aceea, olaritul este un mestesug rezervat în exclusivitate barbatilor, femeile ajutând eventual doar la decorat. Barbatii scot lutul din locuri speciale, îl aduc în gospodarie si îl framânta cu mâinile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecându-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se în felii subtiri si se lucreaza apoi la roata. Roata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare în partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamânt, iar discul de jos este miscat de olar, imprimându-i cu piciorul o miscare circulara destul de rapida. Astfel, roata se învârteste, obtinându-se forme circulare cu contur regulat. Formarea vasului necesita o tehnica deosebita si o viteza de lucru mare, pentru ca pasta nu trebuie sa se usuce (uneori vasul se realizeaza chiar în 10-15 de minute). Dupa modelare, vasele se lasa la uscat câteva zile, la umbra si apoi se ard în cuptoare speciale, dupa ce au fost în prealabil ornamentate si eventual smaltuite (la blide se smaltuieste numai partea interioara si marginile). Cea mai raspândita tehnica de decoratie foloseste un corn de vita având în vârf o pana de gâsca. Prin corn se scurge culoarea prin pana de gâsca. Avem astfel o veritabila penita. Decorurile fine se pot obtine folosind un betisor fire de par de porc mistret. Un alt tip de decoratie se obtine prin zgarierea cu un vârf metalic a vasului dupa înmuierea sa în substanta coloranta, aparând astfel culoarea pastei. O alta tehnica, întâlnita în Transilvania, consta în aplicarea în relief a unor snururi, brâie sau rozete de pasta. Rosul se obtine dintr-un pamânt bogat în oxid de fier (numit ruseala) Acesta se usuca, se toaca marunt, se rasneste si se înmoaie în apa. Se obtine astfel un lichid vâscos care se strecoara prin pânza sau sita si rezulta o substanta lucioasa. Negrul se obtine si el dintr-un pamânt special, gasit în eroziunile de pamânt dupa ploi. Verdele se obtine din zgura produsa prin arderea în cuptor a sârmei de cupru. Zgura se cojeste, se piseaza, se macina si se amesteca cu huma. Albul se obtine din var amestecat cu piatra alba de munte, arsa si pisata. Galbenul este obtinut din huma de Medgidia (motiv pentru care se gaseste mai rar), amestecata cu ruseala. Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine. Multimea vaselor produse îsi poate gasi o explicatie în obiceiul ca la nunta acestea sa fie sparte. Multe vase se spargeau si înaintea începerii postului. Oalele se adunau în fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi înlocuite cu altele noi. Vasele smaltuite, bogat ornamentate si frumos colorate se folosesc si în scopuri practice, dar si la decorarea interiorului.